De fiecare dată când se vorbește despre case pasive sau case eficiente termic se face referire la ”punți termice” și despre cât de importantă este eliminare lor.

Punți termice? Sună destul de abstract.

Ce-or fi alea? La ce folosesc? De unde cumpăr și eu câteva?

Punțile termice nu pot fi cumpărate. Se obțin gratuit. Sunt oferite fără bani de către un proiectant neglijent sau un constructor delăsător.

Punțile termice nu se văd. Nu sunt ca un pisic care mișună prin casă ci sunt bine ascunse în elemente constructive acționând discret dar continuu.

Punțile termice sunt locuri prin care se pierde căldură, locuri în care apare risc de condens și implicit de mucegai.

La o casă prost izolată prin punți termice se poate pierde 10-20 % din căldura din interior.

Ce înseamnă asta? Dacă am trata corespunzător punțile termice centrala termică va funcționa cu 3-6 zile mai puțin pe lună, ceea ce nu este puțin.

Punțile termice apar, de obicei, la elementele din beton insuficient sau incorect izolate.

Fiecare material are proprietăți de izolare termică mai mici sau mai mari.

Betonul are λ = 2,30 W/mK iar un material izolator (gen polistiren, vată bazaltică, vată minerală, celuloză, etc.) are λ = 0,04 W/mK.

Nu intru în explicații tehnice dar concret ce înseamnă asta?

Un perete din beton de 100 cm grosime are același efect, termic vorbind, ca un perete din cărămidă de 15 cm și unul din material izolant de 2 cm grosime.

Cel mai simplu și poate cel mai des întâlnit exemplu de punte termică este balconul.

La balcon placa de beton traversează construcția și sprijină pe o grindă destul de mare. Pe acolo căldura se strecoară din casă cum vrea ea.

După cum am explicat mai sus betonul, din punct de vedere termic practic nu există. Astfel, din punct de vedere termic, grinda de beton nu există (este echivalenta cu 6-7 mm de material izolant).

În general punțile termice se găsesc:

• La intersecția dintre placa de la cota 0 și fundații
• La grinzile de beton
• La balcoane
• Între zidurile interioare și cele exterioare
• La tâmplăriile exterioare
• La trecerile instalațiilor prin elementele de construcții
• Spre poduri neizolate

Problemele cauzate de către punțile termice sunt multiple. Cum am menționat la început o mare problemă o reprezintă pierderile de căldură și implicit de bani.

Ar fi bine să fie singura și cea mai mare problemă.

Asumarea unor cheltuieli mai mari este o opțiune personală care nu afectează  sănătate proprie sau a familiei.

Dar în spatele punților termice stă bine ascuns un adevărat ”monstru” – condensul și cauzat de el mucegaiul.

Acesta poate genera efecte groaznice, și nu exagerez.

Am un exemplu din viața reală și ar fi bine să îl citiți cu atenție.

Am proiectat o casă prin anii 1990. În acei ani încă nu era folosită pe scară largă placare caselor cu termosistem. De obicei se izolau cu polistiren de 5 cm punțile termice și atât.

Clientul a angajat, ca oricare, o echipă de meseriași să îi ridice casă. Nu a solicitat suport tehnic. S-a lăsat în totalitate, fără ezitare pe mâna meșterilor, fără garanții, fără asigurări, fără nimic. Beneficiarul a făcut ce e drept o economie financiară. Probabil  una, două sau trei mii de euro cât ar fi costat o asistența pe șantier și un diriginte de șantier implicat.

Garanția verbală dată de acești ”meseriași” a fost, probabil (totdeauna este): ”Am făcut zeci de case și totul e bine. Și casa mea e ridicată de mine și nu au fost probleme”. Este posibil și probabil că copiii lui au probleme respiratorii dar, vorba lui: ”Cine știe, o fi umblat desculți prin iarbă”. Dar asta este o altă discuție.

Revenind la subiect, acei meșteri au făcut însă o greșeală aparent banală, lipsită de importanță.

La colțurile casei au executat zidăria în ștrepi și au izolat, ce e drept, zona stâlpilor cu polistiren.

Total incorect au izolat stâlpi dar nu și ștrepii, adică acele mici petice de beton indicate pe desen.

La o casă care are suprafața pereților exteriori de 200 mp acei ștrepi sunt cam 3-4 mp.

2%, nesemnificativ, nu-i așa?

Efectul acelor mici, ”neimportante” punți termice, a fost în schimb devastator.

La colțuri au apărut în timp mici pete de mucegai, abia vizibile. O vreme nu a fost nici o problemă. În casă locuiau părinții, fiul lor și soția acestuia.

Dar după o vreme a apărut un bebeluș. Din păcate acesta s-a îmbolnăvit într-un timp foarte scurt, la câteva luni. Tot felul de probleme de respirație, alergii. Acestea au fost cauzate de cei 3-4 mp de punți termice. Au fost rezultatul inspirării sporilor de mucegai

La adulți ciupercile generate de mucegai sunt mai puțin periculoase și nu creează probleme deosebite deoarece plămânii acestora sunt deja formați și pot fi afectați mai greu de factori externi. La bebeluși plămânii sunt în formare și orice ciupercă, spor de mucegai poate afecta buna dezvoltare a lor.

 Sănătatea acelui bebeluș a fost afectată pentru toată viața de acea mică neglijență a constructorului, a ”meseriașilor”.

Pentru ca să nu existe punte termică placa ar trebui ”învelită” în material termoizolant ca în desenul de mai jos.

Rezolvare punților termice este aproape întotdeauna simplă, chiar banală și nu presupune costuri importante.

Tot ce trebuie este un proiectant sau un diriginte de șantier care știe unde pot apărea aceste punți termice, care propune soluții pentru rezolvarea lor și care insistă ca meseriașul să execute întocmai solicitările.

Ce vreau să subliniez în acest articol?

Punțile termice sunt un mare dușman al omului. Și nu doar când se vorbește de case pasive sau eficiente termic. La orice casă trebuie luate toate măsurile pentru eliminarea punților termice. La construirea casei solicitați neaparat suportul unui inginer sau arhitect în acest sens, pentru a evita neplăceri viitoare.