Că să explic mai bine ce este o casă pasivă, sau eficientă termic, voi propune un mic experiment mental.
Iau o găleată și o umplu cu apă. Marchez pe găleată locul la care este apa și verific peste o zi, două. Apa va fi tot acolo.

Continuând experimentul, dau o gaură mică în găleata, cu un cui imaginar. Mă uit peste o vreme. Voi observa ca nivelul apei din găleată a scăzut.
Dau mai multe găuri. După o perioadă găleata va fi goală.

Ce s-a întâmplat?
Prin găuri apa s-a scurs. Am avut pierderi de apă.
Ce soluții am ca să păstrez apa la semn.
Prima soluție: pun găleata sub un robinet, îl reglez astfel încât să compenseze pierderile și apa să rămână la nivelul dorit. E cel mai simplu și nu voi scoate bani pe moment din buzunar.

A doua soluție presupune să scot niște bani din buzunar, să chem un meșter care să astupe găurile. Voi obține o găleată care ține apa la semn fără a cheltui constant și pe termen lung bani.

Voi obține găleata perfectă, voi obține o găleată pasivă, o găleată care economisește bani în mod pasiv, doar stând pe loc.
Diferențele dintre cele două soluții sunt evidente.
La soluția 1 voi avea un consum constant și continu de apă, pe toată durata de viață a găleții.
La soluția 2 voi investi o dată timp, efort și bani pentru a astupa găurile dar apoi voi păstra apa în găleată fără costuri suplimentare. Doar din când în când voi pune câte o cănuță de apă pentru a compensa ce se pierde prin evaporare.
La case este cam ca la găleți.
O casă izolată insuficient sau prost este ca o găleată găurită în care trebuie să introduc un jet continu de energie pentru a rămâne la semn.
De ce am ales acest exemplu? Vreau să se înțeleagă că o casă pasivă nu este un mecanism complex și sofisticat ci este ceva banal, la îndemâna oricui. Este banal ca o găleată.
Ce trebuie să fac deci ca să obțin găleata, pardon, casa perfectă?
Simplu: să identific locurile prin care sunt pierderi și să găsesc soluții de astupare a lor.
La o găleată este simplu să identific locurile prin care există pierderi. VĂD pe unde curge apa. Dar la o casă cum ”văd” găurelele?
La o casă este la fel de simplu, doar că trebuie să fiu puțin atent la semne și să pun în funcțiune și alte simțuri.

La o casă semnele sunt ceva mai subtile și apar mai ales iarna, dar sunt la fel de evidente:

• Când stau la parterul unei case simt că la tălpi e ceva mai rece
• Dacă pun mâna la îmbinarea dintre fereastră și perete simt rece
• Când bate vântul tare afară simt pe la ferestre un mic curent
• Dacă stau într-o cameră și pun o mână pe un perete exterior iar cealaltă pe un perete interior voi observa că peretele exterior este mai rece
• Când stau în unele locuri în casă simt un mic flux de aer (curent)
• Dacă deschid fereastra să aerisesc în cameră se face rece în scurt timp
• Camerele în care bate soarele sunt mai calde decât cele umbrite
• Pe la pragul ușii de intrare se simte un mic curent
• În unele locuri sunt mici puncte de igrasie

Exemplele pot continua.
Toate acestea sunt semne trimise de casă prin care aceasta comunică că ceva nu funcționează foarte bine.
Cele de mai sus ne influențează negativ viața pe mai multe planuri: al confortului, al costurilor, al sănătății.
Ca și la găleată avem două soluții de rezolvare a problemelor.
Prima soluție este să apelăm la măsuri ”clasice”, transmise peste generații: dăm căldura mai tare, purtăm ciorapi mai groși, ne acoperim cu o pătură, punem perne pe glaful ferestrelor, rulăm un covoraș și îl punem la ușa de intrare, aerisim mai rar, etc.
A doua soluție este să eficientizăm casa rezolvând problemele și astupând găurile.
Vreau să subliniez acum un aspect. Iarna, când dăm drumul la centrala termică, noi de fapt, încălzim casă doar prima dată, în prima zi, după aceea, restul iernii, folosim centrala termică pentru a compensa pierderile de căldură prin ”găurile” pe care casa le are.

Să vedem atunci cum ar trebui să rezolvăm problemele de mai sus pentru a obține o casă eficientă termic, cu ”găuri” cât mai puține.

• Când stau la parterul unei case simt că la tălpi e ceva mai rece
  • izolez bine placa de la nivelul parterului
• Dacă pun mâna la îmbinarea dintre fereastră și perete simt rece
  • folosesc tâmplărie cu tocul mult mai performant
• Când bate vântul tare afară simt pe la ferestre un mic curent
  • etanșeizez intersecția dintre fereastră și zid și verific garniturile de la ferestre
• Dacă pun mâna pe un perete exterior voi observa că este mai rece decât cel interior
  • pun mai multă izolație pe pereții exteriori
• Când stau în unele locuri în casă simt un mic flux de aer (curent)
  • asigur etanșeitatea casei (mai ales în zona tâmplăriei)
• Dacă deschid fereastra să aerisesc în cameră se face rece în scurt timp
  • montez un sistem de ventilare mecanic în așa fel încât să nu mai deschid fereastra
• Camerele în care bate soarele sunt mai calde decât cele umbrite
  • folosesc acest aspect pentru a ajuta la încălzirea casei făcând ferestre mari spre sud și mici spre nord
• Pe la pragul ușii de intrare se simte un mic curent
  • folosesc o ușă foarte performantă
• În unele locuri sunt mici puncte de igrasie
  • elimin punțile termice.

Astfel, pornind de la un exemplu banal și cu puțin efort de imaginație, am reușit să identificăm aspectele principale care fac diferența între o casă ”normală” și una eficientă termic:

• Izolare foarte bună
• Etanșeitate perfectă
• Ferestre și uși exterioare foarte performante
• Eliminare punți termice
• Ventilare mecanică

Dacă voi rezolva doar aceste probleme se cheamă ca am făcut un pas foarte mare spre a avea o casă foarte performantă energetic, o casă pasivă.